luni, 27 iunie 2016

Admitere 2016 la Facultatea de Științe ale Educației și Management Public, Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu


Stimați candidați,

Admiterea la Facultatea de Științe ale Educației și Management Public, Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu-Jiu, va avea loc în perioada 13-26 iulie, la sediul din Strada Griviței, Nr. 1.


Specializări Licență: Relații Internaționale și Studii Europene (50 locuri, din care 25 fără taxă), Administrație Publică (51 locuri, din care 25 fără taxă), Limba și Literatura engleză-Limba și Literatura Română (50 locuri, din care 18 fără taxă), Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar (50 locuri, 17 fără taxă)


Specializări Masterat: Administrație Publică Europeană, Sisteme Administrative și Relații Internaționale, Administrarea și Conducerea Unităților de Învățământ, Securitate și Relații Internaționale, Management Educațional, Managementul Poliției Locale.


Vă așteptăm!

vineri, 25 martie 2016

Totalitarism, terorism, eliminare, convertire



         Totalitarism, terorism, eliminare, convertire...

        Dintr-o perspectivă metaforică, totalitarismele (nazismul şi comunismul) au întruchipat "ciuma" (Albert Camus) unui veac, calificat de mulţi drept "secolul - lagărelor" sau al "extremelor". Dacă nazismul a postulat "a priori" superioritatea unei rase față de altele, comunismul a stabilit drept axiomă superioritatea clasei muncitoare, ceea ce justifica statutul ei de clasă conducătoare. Îndeosebi comunismul a utilizat, între altele, două mecanisme împotriva celor damnați pe criterii de clasă: convertirea obligatorie, sub constrângere și, după caz, eliminarea, "vaporizarea" (George Orwell). Posibilitatea convertirii era oferită cu cinism de puterea comunistă ca un suprem act de clemență în favoarea indezirabililor, care doreau să fie ''recuperați''. Cei care refuzau converitirea, menținându-și verticalitatea, erau fie plasați la periferia societății, devenind ''marginalii'' (Jacques Le Goff) secolului XX, fie erau sortiți să dispară în "Holocaustul''social.
     Rămânând la aceeași abordare metaforică, putem considera în mod just că fundamentalismul religios islamic este incarnarea ''ciumei'' secolului al XXI-lea. Radicalismul extremist al organizației teroriste djihadiste Statul Islamic implică parțial mecanisme similare de luptă împotriva inamicilor religioși, priviți și percepuți de la bun început cu ostilitate nedisimulată. Creștinul este reprezentat ca un dușman ireconciliabil. Intoleranța față de alteritate este o constantă vizibilă atât în totalitarisme cât și în radicalismul islamic. "Necredincioșilor" li se rezervă doar două alternative: convertirea la Islam sau moartea. Françoise Thom aprecia că nazismul s-a fundamentat pe o biologie falsă (contrafăcută), iar comunismul pe o sociologie falsă (contrafăcută). Am putea conchide extrapolând că "ciuma" începutului de mileniu al III-lea (fundamentalismul religios care s-a îndepărtat de litera Coranului) se întemeiază pe o religiozitate contrafăcută, pe credința eronată în infailibilitatea propriei religii și a superiorității ei.
       Pe de altă parte, autointitularea și autoproclamarea unei organizații teroriste, a unui actor nonstatal drept "Stat Islamic" relevă două aspecte semnificative: veleitățile sale de universalitate și, mai ales, declinul rolului consacrat al statului ca principal și cel mai important actor al relațiilor internaționale. Așadar, una dintre asumpțiile fudamentale ale realismului clasic și realismului structural este pusă serios sub semnul îndoielii în urma ultimelor evoluții.
          Cum ar putea fi eradicată "ciuma" prezentului? Numai prin unitate, prin solidaritate, printr-un efort conjugat al democrațiilor occidentale, în frunte cu SUA. Ele vor trebui să își coordoneze eforturile cu statele din Orientul Mijlociu dispuse să lupte contra acestu flagel ucigător, terorismul. Terorismul reprezintă cea mai josnică și lașă formă de violență și este nevoie să fie condamnat și îndeosebi combatut. De asemenea, este necesar ca societatea occidentală să se reîntoarcă la valorile și principiile creștine.Trebuie să reflectăm îndelung asupra afirmației profetice a luiAndré Malraux: "Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc"...



miercuri, 23 septembrie 2015

Arc peste timp: 21 august 1968-21 decembrie 1989

            La 21 august 1968, secretarul general al P.C.R., Nicolae Ceaușescu rostea faimosa cuvântare de condamnare a invadării Cehoslovaciei de către armatele Organizației Tratatului de la Varsovia. 21 de ani mai tarziu, de la același balcon, tot într-o zi de 21, dar în decembrie 1989, președintele R.S.R. se adresa din noi mulțimii. În 1968, Ceausescu devenea un fel de copil rebel al blocului comunist, un simbol al antisovietismului, imagine pe care a cultivat-o asiduu, cu succes vizibil până în anii 1980 în politica sa externă. 
           De asemenea, în 1968, el se afla la apogeul popularității interne. Conducătorul român a utilizat cu abilitate un eveniment din relațiile internaționale pentru a-și consolida poziția si popularitatea pe plan intern. Seduși de discursul cu accente naționaliste și deopotrivă antisovietic al lui Ceaușescu, unii intelectuali români, printre care și Paul Goma, s-au reconciliat cu regimul, înscriindu-se în P.C.R.. Mai mult, Nicolae Ceaușescu și-a atras simpatia altor intelectuali din blocul sovietic, unde opresiunea era, în acel moment, mult mai accentuată decât în Romania. Însă, după cum am subliniat intr-unul dintre articolele mele (în care am încercat să analizez câteva dintre rațiunile degradării imaginii internaționale a regimului ceaușist), după 1985, în special, cartea antisovietismului nu s-a mai dovedit câștigătoare pentru liderul de la București.  
         Din inerție și (sau) , probabil, din disperare, conducătorul a făgăduit mulțimii adunate în piață la mitingul din 21 decembrie 1989, ameliorarea nivelului de trai, prin creșteri salariale, majorarea pensiilor sporirea alocațiilor pentru copii. Populația era totuși prea greu încercată de privatiuni, generate de obstinația cu care Ceaușescu a ținut să achite întreaga datorie externă. În 1989, precum în 1968, Ceaușescu s-a străduit din nou (de această dată fără succes) să facă aluzie la prezervarea suveranității și a integrității teritoriale a statului român.

Alte ziceri



Soluția pentru a fi mereu primul (prima): intri în competiție doar cu tine însu(ă)ți.

O aprindere de călcâie, aparent pasageră, ar putea genera un scurtcircuit, dacă flama ajunge la inimă.

Este firesc ca propensiunea pentru promovarea asiduă a unui cult al personalității să se manifeste îndeosebi la inși cu personalitate slabă.

Când îngheaţă, lacrimile cerului se metamorfozează în vată...

Când minciuna devine Adevăr și este legitimată oficial ca atare, înseși temeliile Lumii sunt zdruncinate.

Trăim într-o eră a incertitudinii...Singurul lucru cert este că totul este incert.

Unii visează (și) cu ochii deschiși... Alții nu visează deloc.

Beție de cuvinte- stare de ebrietate ce nu este cauzată de consumul excesiv de alcool.

Mănânci muştar...Ai grijă să nu îţi sară!...

sâmbătă, 12 septembrie 2015

Dictatura superficialității



Un alt fel de dictatură


Suntem oprimaţi acum de o veritabilă dictatură a superficialităţii...O dictatură mult mai insidioasă, ce s-a impus fără teroare, ba chiar cu multă ușurinţă, fără a dispune de sprijinul vreunei poliţii politice...Nici măcar de Poliţia gândirii a lui George Orwell ori de Biroul Paznicilor, al lui Evgheni Zamiatin. Dictatura superficialităţii, care devine tot mai sufocantă reprezintă, de fapt, produsul societății de consum actuale și deopotrivă un flagel al acesteia. Cel mai grav și regretabil este că, odată înstăpânită, dictatura superficialităţii poate dobândi imuabilitate. Atunci, din nefericire, nicio revoltă a celor oprimaţi (fie și doar a unei minorităţi care este capabilă să își conștientizeze condiţia ingrată) nu o va mai putea înlătura. Orice act în acest sens ar fi, desigur, superfluu.

marți, 4 august 2015

Muchas Gracies, Senor Presidente!




"Un preşedinte este un oficial înalt care este ales în această funcţie. Nu este un rege, nu este un dumnezeu. Nu este vraciul unui trib, cel care le ştie pe toate. Este un servitor civil. Cred că modul ideal de a trăi este precum modul de a trăi al majorităţii celor pe care vrem să îi servim şi să îi reprezentăm."




Acum 5 luni, şi-a încheiat mandatul probabil cel cel mai carismatic şi mai fascinant şef de stat din lume, preşedintele Uruguayului, Jose Alberto Mujica. Jose Alberto Mujica a rămas o "rara avis" într-o lume a politicii dominată şi mistuită de interese meschine. Este preşedintele care mi-aş fi dorit să mă reprezinte...Preşedintele pe care l-aş fi votat din toată inima, fără a mai fi pus în situaţia ingrată de a vota în alb, ori de a anula buletinul de vot (cum am procedat la ultimele două scrutinuri).


http://www.garbo.ro/articol/Social/16692/jose-mujica-15-citate-memorabille.html#ixzz3hpqiFDaR

luni, 13 iulie 2015

Zicerile zilei


Cuvinte atât de asemănătoare ca formă, dar radical diferite ca înțeles- mântuire și mântuială...

Este exclus ca vreodată jumătățile de adevăr să (re)constituie Adevărul întreg...

DEX comic
pescăruş: un pescar mic; diminutivul substantivului "pescar" (din 2014)